Există o lege nescrisă a cinematografiei care spune că orice experiment ştiinţific o ia razna la un moment dat. Multe thrilleruri s-au născut din această axiomă, inclusiv Splice (Hibrid, pe ecranele româneşti), un film de Vincenzo Natali, realizat sub supravegherea lui Guillermo del Toro. Până aproape de final, Splice pare să devieze de la această eternă regulă şi poate ar fi fost mai onorabil să o facă, însă cineaştii au preferat varianta clasică, lăsând totuşi loc de o continuare. Un început de franciză, probabil, dacă cifrele din box-office o vor justifica.

Intriga e fabricată în interiorul unui laborator, unde un cuplu de oameni de ştiinţă – Clive (Adrien Brody) şi Elsa (Sarah Polley) – încrucişează ADN-urile unor specii diferite pentru a obţine şi sintetiza o proteină capabilă să vindece anumite boli. Demersul e aproape de final şi compania condusă de Joan Chorot (românca Simona Măicănescu) decide să înceteze experimentele şi să înceapă producţia de masă a medicamentelor. Pe Elsa o tentează un ultim joc de-a creaţia şi pune în schemă, pentru prima dată, ADN-ul uman.

Rezultatul e înşelător pentru spectator (şi asta face parte din farmecul filmului) pentru că fiinţa hibridă pare la început un soi de Alien ameninţător. Dar straniul melanj cu trăsături de amfibie, pasăre şi om începe să crească sub îngrijirea celor doi. Dren (frumoasa Delphine Chanéac), cum şi-a numit Elsa copilul creat în laborator, rămâne un mister de la un capăt la celălalt, iar transformările ei inexplicabile ne sunt arătate întotdeauna prin ochii celor doi. Nu ştim cât şi ce înţelege din ce i se întâmplă, intuim câte ceva din stările ei bruşte de furie sau de tandreţe. Pe parcurs, se schimbă şi relaţiile cu cei doi care şi-au asumat rolurile de mamă şi tată, iar această fluctuaţie tandru-violent-incestuoasă e unul dintre atuurile filmului.

Efectele speciale sunt interesante, şi aici, ca şi în designul feţei lui Dren – similar cu cel personajelor fantastice din Labirintul lui Pan – se cunoaşte lucrătura lui Guillermo del Toro.

Adrien Brody nu pare prea încrezător în rolul lui, pentru că nu încearcă să credibilizeze scene care ar fi reclamat un minim efort. Cu acest gol în interpretare şi cu faptul că, de la un punct încolo, imaginaţia scenariştilor se lasă bruiată de zecile de thrillere cu extratereştri şi monştri făcuţi în eprubetă, Splice îşi face intrarea pe ecranele româneşti din 20 august.