În 1971, la un an după ce Sergiu Nicolaescu filmase Mihai Viteazul pe câmpiile patriei, Stanley Kubrick îi scria o scurtă scrisoare unui asociat al său despre „cel mai bun film realizat vreodată”. Nu era decât la stadiul de scenariu, unul pentru care Kubrick citise, se pare, în jur de 500 de cărţi. Napoleon urma să fie o dramă epică de proporţii, iar locaţiile propuse de celebrul regizor pentru scenele de război se aflau în România. „E imposibil de spus ce voi face exact, cu excepţia faptului că mă aştept să-mi iasă cel mai bun film realizat vreodată”, scria Kubrick.
În scrisoarea publicată de site-ul Letters of Note (specializat în mici descoperiri de documente prin arhive), Kubrick îşi revizuieşte planurile şi bugetul pentru un film care nu va mai ajunge niciodată pe marele ecran. Documentul de arhivă în care este menţionată şi intenţia de a filma exterioarele în România lui Nicolae Ceauşescu face parte dintr-un volum lansat de Taschen într-o ediţie limitată de 1000 de exemplare, „Stanley Kubrick’s Napoleon: The Greatest Movie Never Made”, de Alison Castle. Din totalul de 4 milioane de dolari, pentru România era pus deoparte un milion, dublu faţă de bugetul unei producţii care necesita decoruri, costume şi recuzită în cantităţi similare, precum Mihai Viteazul (a costat circa 500.000 de dolari). Statul comunist ar fi fost de acord să-i dea pe mână 40.000 de soldaţi de infanterie şi 10.000 de cavalerie, care să figureze în scenele de bătălie. Negocierile au fost duse de cumnatul şi producătorul executiv al lui Kubrick, Jan Harlan.
După 2001: O odisee spaţială, cineastul avea deja în plan Napoleon, însă filmase între timp Portocala mecanică (1971). Din motive de costuri, MGM se retrăsese din producţie, iar Kubrick încerca să-i aducă înapoi tăind la sânge din buget şi propunând măsuri de austeritate pe platouri: echipe mici care să filmeze interioarele în Franţa, organizare eficientă şi fără (alte) staruri în distribuţie, pentru a exclude din start onorariile mari.
Lettersofnote.com publică şi o scrisoare în care Audrey Hepburn refuză rolul lui Joséphine de Beauharnais, din cauza perioadei de pauză pe care şi-o impusese, şi-l roagă pe Kubrick să o aibă totuşi în vedere pentru alte filme. David Hemmings era în cărţi pentru rolul titular.
Kubrick n-a încetat să spere că Napoleon va ajunge pe marele ecran până prin anii 80. De fapt, scene scrise pentru filmul acesta au fost folosite în Barry Lyndon, iar Napoleon a rămas în legendă ca cel mai mare film niciodată realizat. Toate documentele referitoare la această producţie au fost stocate în 88 de cutii, volumul lui Alison Castle selectându-le pe cele mai importante.
Transcriptul documentului
20 octombrie 1971
1. Propun să încheiem un contract pentru a filma Napoleon, bazat pe următoarele premise:
2. Voi scrie un nou scenariu. Normal, în cei doi ani care au trecut de când l-am scris pe primul, mi-au venit idei noi.
3. E imposibil de spus ce voi face exact, cu excepţia faptului că mă aştept să-mi iasă cel mai bun film realizat vreodată.
4. Buget de 4 milioane, sub linie. O parte din el, de circa 1 milion, de cheltuit în România, pentru scenele mari.
5. Interioarele şi exterioarele mici vor fi realizate în locaţii, cu o foarte mică echipă franceză, ca pentru documentar. Ideea e să facem economie, să filmăm cu lumina naturală ca să-l facem să pară real (ca la Portocala mecanică) şi să exploatăm interioarele deja decorate disponibile în Franţa.
6. (…) nici un alt mare star nu intră în discuţie. Sugerez actori de un calibru impecabil, ca Patrick Magee (Mr. Alexander în CWO), iar alţii sunt deja disponibil la preţuri de rezonabile, de non-staruri.
7. Aş aborda metoda de producţie în 3 părţi „stop şi mai departe”. Filmele mari întâmpină probleme pentru că se fac planificări uriaşe înainte şi când încep filmările, planificările încetează. Toţi oamenii-cheie sunt prea prinşi cu responsabilităţile de zi cu zi. Ideea ar fi să avem aşa:
1. o parte filmată cu 10 oameni, interioare în Franţa. Lumină naturală şi simulată.
2. Stop şi refacem planul pentru x interioare modeste şi x-y număr de oameni.
3. Exterioare mari în România: bătălii, marşuri, revoluţie. Fiecare secţiune va fi planificată înainte, dar va fi suficient timp să re-discutăm tot între fiecare dintre părţi. Tot personalul, cu excepţia lui x, y, z, va fi lăsat liber. Contractele cu actorii vor prevedea toate astea.
(…)
11. Lucruri de făcut imediat: permisiunea de a filma în Franţa, înţelegerea cu România, de căutat locaţii în Franţa şi România, scenariu, bani în plus pentru scriitori şi drepturi asupra cărţilor.
Scenariul filmului, cel din 1969, poate fi citit aici.
4 răspunsuri la “Kubrick plănuia să filmeze în România „cel mai bun film realizat vreodată””
1. ca să fiu sincer, nu mi-au plăcut conotaţiile sugerate de titlul articolului: „Kubrick plănuia să filmeze în România „. Este bombastic şi stereotipic…În plus, este derutant şi, parţial, incorect.
Planul era, într-adevăr, ca secvenţele de exterior să fie filmate în România, dar nu numai. Şi Iugoslavia era pe listă şi nu ca alternativă la varianta în care România s-ar fi retras din proiect, ci împreună cu România. Nu se spune nicio vorbuliţă în articol despre asta. Cât de grozavi vrem, oare, să ne închipuim că suntem?
2. nimeni nu cred că va putea nega vreodată pasiunea lui Kubrick pentru Napoleon. Totuşi, nu am înţeles din ce „pălărie magică” a ieşit cifra aia de 500 de cărţi citite de Kubrick…Am văzut şi eu o variantă a acelei informaţii, dar suna un pic diferit. O reproduc: „having had several hundred books on the subject delivered to his office”. Mie mi se pare cu totul altă mâncare de peşte!
3. Citez din articol: „După 2001: O odisee spaţială, cineastul avea deja în plan Napoleon, însă filmase între timp Portocala mecanică (1971).”
Înţelegeţi unde este sofismul?
Dimpotrivă, a filmat „Portocala mecanică”, pentru că nu a reuşit să obţină finanţările necesare demarării proiectului cu „Napoleon”. Logica nu poate decât să „urle de durere” atunci când se vede contorsionată într-o formă ca aia citată mai sus…